Cred ca incerc sa incerc...

Poate ca daca nu as mai putea sa vorbesc, m-ai intelege mult mai bine. Sa iti arunc fraze, cuvinte din priviri si tu sa imi scrii pe un geam aburit la ce vrei sa imi dai replica. Esti pe partea cealalta, pe o alta sina cu alte numere si puncte aranjate altfel. Poate ca daca o sa imi scot inima intre palme o sa vezi ce nu puteai sa vezi si acum poti sa simti ce trebuia sa vezi. Poate daca mi-as scoate privirea o sa vezi ce vad si nu o sa iti para asa de bine cand vezi un simplu geam ce ma leaga si ma desparte de restul. E greu sa stai cu puls fara impuls sa mai zici sau sa mai legi sau dezlegi ceva.
Daca as putea sa iti spun si tu sa simti , daca as putea sa te ucid cu cioburile mici de pe jos adunate, daca as putea sa facem schimb de glas de inimi. E posibil sa ne ducem prea departe si sa vedem ca nu mai vedem nimic si ca mergem cu privirea inainte orbecaind in lumina...
Imi e jena si sila in acelasi timp de asta. Nu fac decat sa ma chinui sa tip cand tu crezi ca rad si geamul se abureste si mai tare. Nu e vina nimanui...e decat sticla si ce vad acolo ...sunt tot eu...la naiba... De dupa sticla imi apare ranjind sarcastic eu, cu degetele scriind pe geam...TU NU EXISTI...